Conectica

Cabluri, jack-uri, adaptoare; avem nevoie de ele şi sunt foarte importante. Nu putem avea rezultate bune cu o conectica ieftina/proasta. Cabluri deteriorate sau foarte lungi, cabluri luate de mantuiala cu 3 lei de la magazinul din colţ, adaptoare proaste care d-abia fac contact. NU !

Tipuri de conectoare :

Conector tip RCA : Cel mai des întâlnim cabluri cu 2 ( audio ) sau 3 ( audio-video ) perechi de conectoare. Cele cu două conectoare sunt pentru aplicaţii audio stereo, un conector este roşu ( dreapta ) iar al doilea este alb sau negru ( stânga ); al treilea conector este de culoare galbenă şi este pentru semnalul video. Ele sunt  foarte folosite în conectica sistemelor audio neprofesionale, televizoarelor, dvd-urilor sau pentru alte recordere.

 





TRS : Acestea sunt de 2 tipuri ( importante ), de 6,4 mm sau, cum spunem noi, jack mare, şi de 3,5 mm sau jack mic. Ele pot să fie stereo, mono balansate sau mono nebalansate. Conectoarele pot avea 2 sau 3 porţiuni ( conductoare ). Stereo şi mono balansat ( ring, tip si sleeve ) iar mono nebalansat ( tip si sleeve ).
Un conector mono conduce un semnal mono nebalansat
tip - semnal mono
sleeve - masă
Conectorul stereo, în aplicaţie stereo, conduce 2 semnale mono nebalansate ( stânga şi dreapta ):
ring - semnal mono dreapta
tip - semnal mono stânga
sleeve - masă
Un conector stereo, într-o aplicaţie mono balansata, conduce un semnal mono balansat:
ring - semnal mono cu polaritate negativă
tip - semnal mono cu polaritate pozitivă
*ele se află în antifază*
sleeve - masă
Un conector stereo, într-o aplicaţie mono nebalansată, conduce un semnal mono nebalansat:
ring -
tip - semnal mono
sleeve -masă
Jack mic nebalansat:








Jack mic balansat:








Jack mare nebalansat:
 
Jack mare balansat: 






 
XLR : Acestea sunt balansate şi sunt folosite pentru aplicaţii audio profesionale. Atuul lor, ca şi al cablurilor TRS balansate, este că reduc zgomotele de fond şi alte interferenţe. Singura diferenţa dintre un conector XLR şi un conector TRS  balansat ( exceptând forma ) o face mecanismul de prindere de pe conectorul XLR care fixează jack-ul.

Afla mai multe

Limiter

Limiter-ul limitează peak-urile şi ridică gama dinamică a semnalului audio.

Afla mai multe

De-essing

Indiferent cât de scumpe sunt echipamentele cu care lucrăm în studio, tot vor exista frecvenţe care ne vor deranja, precum cele responsabile pentru consoanele ''ţ'', ''s'', ''ş''. În general, vocile sunt cele care trebuie editate, însa trebuie să fim atenţi cum procedăm pentru că dacă facem abuz, vocea va suna înfundat. Frecvenţele în cauză se gasesc între ~2-10 kHz şi tot în această zonă se gasesc frecvenţele care fac vocea să sune mai aproape sau mai clară. Metode sunt multe, însa cea mai rapidă şi eficientă metodă constă în folosirea unui compresor de-essing. În functie de model, el poate funcţiona pe intreaga bandă sau, prin aplicarea unui filtru trece-sus, pe frecvenţele înalte. Ca orice compresor, cel de tip de-esser are control asupra pragului. Cand semnalul depaseste pragul, compresorul isi incepe activitatea, compresând frecvenţele in cauză. Trebuie să gasim manual frecvenţele care trebuie să fie afectate. Eu folosesc de-esserul indiferent cât de mult, sau puţin, am nevoie de el. Se poate folosi şi egalizatorul pentru de-essing, însă egalizatorul taie o cantitate constantă din amplitudine, dar compresorul funcţionează în funcţie de raţie, deci cantităţile reduse variază în funcţie de amplitudinea frecvenţelor în cauză.

Afla mai multe