Egalizatorul
Egalizatorul este un efect audio cu ajutorul căruia putem reduce sau putem amplifica zone din ''întregul spectru'' audio ( 20 Hz - 20 kHz ). Cu ajutorul lui putem
modifica
gain-ul frecvenţelor.
Controale basice :
Frequency : Controlează locul glisorului pe spectru ( Stânga - Dreapta ).
Gain : Controlează volumul frecvenţei selectate ( Jos - Sus ).
Q sau Bandwidth : Controlează lătimea de bandă a frecvenţei selectate, altfel spus, mărimea zonei din jurul frecvenţei centrale afectate de modificarea gain-ului ( Îngust - Larg ).
Filter : Controlează tipul curbelor laţimii de bandă ( Tipuri listate ).
Egalizatoarele se impart in doua categorii :
1 - Egalizatoare Grafice :
Egalizatoarele grafice sunt simple şi de obicei au mai multe glisoare decât egalizatoarele parametrice. Glisoarele egalizatoarelor grafice au frecvenţe fixe şi controlează doar gain-ul şi laţimea de bandă.
2 - Egalizatoare Parametrice ( Paragrafice ) :
Egalizatoarele parametrice sunt mai complexe decât cele grafice şi putem controla toţi parametrii ( gain-ul, frecvenţa, lungimea de banda si filtrul ). Egalizatoarele parametrice ne permit să facem sunetului cele mai fine ajustări.
Cum folosim egalizatorul ? păi in primul rând, trebuie să ascultăm wav-ul şi să ne dăm seama ce zone trebuie să tăiem şi ce zone trebuie să amplificăm. Selectăm un glisor, îi ridicăm gain-ul şi ne plimbăm de la stânga la dreapta, de la 20 Hz la 20 kHz, până când descoperim frecvenţa care trebuie modificată . De exemplu, pentru reducerea s-urilor ( de-essing effect ) căutăm frecvenţa deranjantă intre 2–10 kHz, când o găsim, reducem gain-ul şi când frecvenţa nu mai deranjează la auz, modificăm laţimea de bandă până reuşim să nu afectăm şi alte frecvenţe inafara celei responsabile pentru s-uri. De obicei, când trebuie să reducem frecvenţe folosim o laţime de bandă îngustă ( Q mare ), cand trebuie să amplificăm, se foloseste o lătime de banda largă ( Q mic ).
Egalizăm fiecare canal în parte ( kick, snare,hats, sample,midi track, etc ) după auz şi preferinţe, dar nu facem abuz, modificări de 2-5 dB pot rezolva problemele. Nu există reguli de egalizare, există, totuşi, ponturi pentru cazurile în care mix-ul sună fara energie, bass-ul astupă mix-ul, vocea nu are prezenţa şi etc. În cazul în care mix-ul are prea multe joase, putem aplica pe primul glisor un filtru low-shelf şi reducem până când joasele sunt aşa cum vrem, astfel rezolvăm problema, insă reducem low-end-ul kick-ului, el nemaiavând energie. Ca să nu afectăm kick-ul, cu al 2-lea glisor boostam zona unde se afla low-end-ul, de obicei la aprox. 80 Hz.
Eu la mixaj aplic filtre high-pass pe toate track-urile, mai puţin pe kick şi bass, pentru că deşi celelalte au frecvenţe indepărtate de joase, in mare parte, low-end-urile lor se aglomerează facând joasele (kick-ul si bass-ul) neclare . Pe kick-uri aplic un filtru low-pass de la 10kHz şi boostez puţin între 1 si 5 kHz, ca sa evidenţiez forma kick-ului, fără înalte kick-ul este doar un ''boom'', din punctul meu de vedere, foarte sec. Când este vorba de egalizarea vocii, totul se complică puţin şi spun asta pentru că trebuie să fim mult mai atenţi când reducem sau amplificăm frecvenţe, dar şi la filtrele pe care le aplicăm. Eu pe voce aplic un filtru high'pass de la 200 - 320 Hz cu un Q mediu-mare,el terminându-se până în 100Hz, astfel vocea este curaţată de joasele inutile. Aplic un filtru high-shelf, foarte scurt, de la 16-17 kHz, reducand cu 1-3 dB. Aplic un band-pass şi reduc cu 2-3 dB în zona 2–10 kHz pentru de-essing, boostez la 2 kHz, dacă vocea nu are prezenţă, e bine de ştiut că zona responsabilă se afla in jurul frecventelor 3–5 kHz, ( bostarea acestei zone face ca sunetul să pară mai aproape, reducerea îl distanţează ) şi toate acestea în funcţie de voce, nu sunt reguli.
